Dezvoltarea creativității la elevi prin îmbogățirea, precizarea și nuanțarea vocabularului


Autor: înv. Voicu Ion
Școala cu clasele I-VIII Vânători, jud. Iași

Cercetările de ordin psihologic au evidențiat că trăsături specifice creativității se găsesc la orice individ normal, dotat cu posibilități ce pot fi dezvoltate printr-o educație adecvată, iar pe de altă parte, ideea că dezvoltarea acestor însușiri este necesar să fie făcută de la vârste mici, când gândirea poate fi ușor modelată.

Prin creativitate înțelegem capacitatea individului de a se manifesta independent și activ în orice domeniu de viață, în forme proprii copilului, deci cu elemente originale, rod al modificării gândirii, imaginației, puterii de investigație, al manifestării nestingherite a inițiativei și fanteziei copilului, când acesta se depărtează cât de cât de schemele știute de el până atunci.

Lecțiile de limba română, din orice compartiment, oferă numeroase prilejuri de a răspunde acestor cerințe.

În acest sens, exercițiile de vocabular oferă cele mai bune ocazii de a-și dovedi inventivitatea prin crearea de noi cuvinte, prin combinarea de sunete sau silabe, prin găsirea unor noi sensuri anumitor cuvinte date.

Activitatea în care vocabularul este valorificat creator și adecvat și diferențiază elevii dotați de cei mai puțin dotați este compunerea. Copiii sunt deosebit de inventivi și pot fi solicitați să realizeze cât mai multe combinații pentru un cuvânt dat, găsindu-i sensurile posibile de obținut.

Spre exemplu, în Dicționarul explicativ al limbii române, pentru cuvântul piatră, găsim mai multe sensuri ale acestui cuvânt. Acestea nu se depărtează total de sensul de bază, astfel că-l putem considera un fel de nucleu (Figura nr.1).

Piatră

a)      Piatră (rocă solidă);
b)      Piatră (grindină);
c)      Piatră (crustă de minerale depusă pe pereții vaselor prin procesul de fierbere);
d)     Piatră (depunere de tartru);
e)      Piatră (calcul renal);
f)       Piatră de moară (greutate);
g)      Piatră de încercare (pentru verificarea purității aurului și argintului; verificarea sentimentelor cuiva);
h)      Piatră de temelie (de bază);
i)        Piatră de talie (cu fețe perfecte);
j)        Piatră de ascuțit (polizor, cutie);
k)      Piatră unghiulară (în colțul unei clădiri);
l)        Piatră prețioasă (de valoare);
m)    Piatră semiprețioasă (mai puțin prețioasă);
n)      Piatră acră (alaun);
o)      Piatră vânătă (sulfat de cupru);
p)      Piatra iadului (azotat de argint);
q)      Piatră de var (carbonat de calciu);
r)       Piatră pucioasă (sulf);
s)       De piatră (încremenit, greu, neclintit, insensibil);
t)       A scoate din piatră seacă (a face, a realiza, a obține);
u)      A pune cea dintâi piatră de temelie (a începe, a iniția o acțiune);
v)      Piatră în casă (fată nemăritată);
w)    A sta piatră pe capul cuiva (a constitui o greutate, o povară);
x)      A călca în piatră seacă (a trudi fără rost, a nu-ti merge bine);
y)      A-și pune carul în pietre (a lua o hotărâre decisivă);
z)      Fuge de scapără pietrele (a fugi foarte repede);
aa)   Tare ca piatra (sănătos tun);
bb)  A lua o piatră de pe inimă (eliberat de teamă);
cc)   Are o piatră la inimă (are un necaz);
dd) A nu rămâne piatră pe piatră (a distruge);
ee)   A număra pietrele (a umbla haihui);
ff)    A arunca cu piatra (a nimici);
gg)  Epoca de piatră (epoca în care se foloseau obiecte din piatră).

 

Un gând despre ”Dezvoltarea creativității la elevi prin îmbogățirea, precizarea și nuanțarea vocabularului

  1. Ioan GROSU zice:

    Stimate Coleg,
    In Nr. 13 va fi publicat articolul Inventie romaneasca cu mare potential didactic. de I.Grosu. Va rog sa acceptati sa colaboram pe aceasta tema comuna. Ioan Grosu , Mobil 0040 726 024 330

Comentariile nu sunt permise.