Studiu de specialitate: Rolul imaginației în învățarea matematicii


Autor: prof. Tiron Valentina,
Colegiul Național „Dimitrie Cantemir”, Huși

 Obiectivele și metodologia cercetării

Scopul proiectului

Pornind de la valoarea pe care întreg procesul de învățământ o acordă dezvoltării imaginației elevilor, precum și de la rolul acesteia în dezvoltarea personalității multilaterale a elevului, mi-am propus să realizez o investigație pentru a observa și arăta rolul esențial al imaginației în învățarea matematicii.

Ipoteza studiului

Puterea imaginației oferă posibilitatea de a gândi posibilul, de a elibera reguli și restricții despre ceea ce se propune spre a fi decoperite sau redescoperite (adevăruri științifice).

Obiective

Perioada de desfășurare a proiectului fiind de un an, activitățile desfășurate reprezintă complexul de lecții planificate în acord cu Programa școlară, folosind metode activ-participative și imprimându-se o preocupare permanentă din partea cadrului didactic pentru crearea fondului problematizat în însușirea-formarea conceptelor matematice.

Prin urmare, obiectivele propuse sunt:

-dezvoltarea operațiilor intelectuale matematice;
-formarea și dezvoltarea de deprinderi de activitate intelectuală;
-dezvoltarea performanțelor proceselor intelectuale;
-dezvoltarea potențialului de gândire imaginativă;
-formarea și dezvoltarea capacităților de rezolvare de probleme prin achiziția unor strategii adecvate;
-dezvoltarea încrederii în forțele proprii și a autocontrolului, a respectului față de colegi.

Eșantionul subiecților investigați: colectivul clasei a IX-a D al Colegiului Național „Dimitrie Cantemir”, Huși constituit din 27 elevi cu nivel de dezvoltare intelectuală medie. 

Etapele și durata investigației

Etapa I- constatativă

S-au aplicat probe și teste de evaluare inițială, ca instrumente de diagnoză a stării de instruire care indică modalitățile în care se poate concepe demersul didactic următor.

S-a identificat nivelul de perfomanță al elevilor, lacunele din etapa anterioară de instrucție. Rezultatele au fost înregistrate, analizate, interpretate, centralizate.

Rezultatele obținute arată că se impune planificarea, organizarea și desfășurarea unui complex de lecții care să-și propună însușirea de cunoștințe specifice, formarea de priceperi, deprinderi și capacități intelectuale în vederea formării unui potențial intelectual adecvat necesar rezolvării cu succes a sarcinilor întâlnite în etapele următoare ale ciclurilor școlare.

Etapa a II-a- formativ-ameliorativă a constat în desfășurarea lecțiilor propuse conform planificării utilizându-se cu precădere metodele activ-participative, preocupându-mă permanent de realizarea unui act educațional problematizat care să favorizeze formarea și dezvoltarea capacităților intelectuale, dezvoltarea gândirii imaginative și creatoare.

Problematizarea a constituit o modalitate de instruire prin crearea unor situații problemă care au solicitat elevilor utilizarea, restructurarea și completarea unor capacități anterior dobândite în vederea rezolvării situațiilor problemă pe baza experienței și efortului personal.

Problematizarea a constat în punerea de probleme didactice ori de câte ori era posibil, dirijând gândirea elevilor spre găsirea sau descoperirea soluțiilor posibile, crearea de situații problem și rezolvarea acestora punându-l pe elev în situația propriu-zisă de a cunoaște și mai ales de a elabora și de a descoperi calea spre adevăr, spre soluția problemei.

Prin folosirea frecventă a problematizării ca metodă de învățare, am constatat o perfecționare a procedurilor de descoperire inductivă folosite de elevi. (fragment)