Important!

Având în vedere perioada foarte aglomerată și numărul mare de autori, numărul 12/noiembrie 2018 va apărea pe 14 decembrie. Îl vom expedia în perioada imediat următoare apariției, până la sfîrșitul anului în curs. Mulțumim pentru înțelegere. 

Numărul 12 / noiembrie 2018

Pentru numărul 12/noiembrie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 16 noiembrie 2018
– data apariției (aproximativ): 26 noiembrie
– expedierea către autori: 10-21 decembrie 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (13) APARE ÎN FEBRUARIE 2019!

Numărul 11 / iulie 2018

Pentru numărul 11/iulie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 20 iulie 2018
– data apariției (aproximativ): 25 iulie
– expedierea către autori: 13-31 august 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (12) APARE ÎN NOIEMBRIE 2018!

‘Advertorial’

Azi despre ghirlandele ©omadesign.
Ideale pentru toate încăperile, fie ele mici sau mari dar și pentru holuri, spații comerciale, restaurante dar mai ales pentru săli de grupă/clasă, ghirlandele înfrumusețează oriunde și oricum le-am așeza. Realizate în culori vii, din hârtie sau carton, cusute și aranjate cu migală, aceste decorațiuni, unice pe piața din România în ce privește modalitatea de îmbinare a elementelor, aduc o notă aparte spațiului. Pentru crearea lor Continuarea

Trofeul “PRO-MONT” debutează în Anul Centenarului

Asociaţia Alpin Club PRO-MONT București  organizează în perioada 03-05 August 2018 în Masivul Piatra Mare prima ediţie a Trofeului “PRO-MONT” și Etapa a IV- a din cadrul Campionatului Naţional de Turism Sportiv “Ştafeta Munţilor”. Ediţia 2018 se desfășoară sub deviza “FII EROU PENTRU EROI”, în cadrul Festivalului Muntelui 2018 care are loc în Orașul martir Predeal.

Trofeul PRO-MONT se adresează atât membrilor cluburilor participante în cadrul Campionatului National de Turism Sportiv “Ştafeta Munţilor”, cât şi altor persoane care se vor putea organiza în echipe, participând alături de cluburi și beneficiind de aceleaşi activităţi. Continuarea

Numărul 10 / aprilie 2018

Pentru numărul 10/aprilie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 18 20 aprilie 2018
– data apariției (aproximativ): 25 aprilie
– expedierea către autori: 14-25 mai 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (11) APARE ÎN IULIE 2018!

Numărul 9 / februarie 2018

data apariției: 26 februarie 2018
Colaboratori: prof. Pădurean Otilia, prof. Rădulescu Silvia, prof. Michai Andra Carmina, prof. Bocşa Aurelia-Georgeta, prof. Ciucă Ruxandra Ioana, prof. Antoaneta Gheorghe, prof. Adriana Pop, prof. Bruja Alina Ştefania, prof. Borș Cornelia, prof. Doiniţa Ciobanu, prof. Iftime Alina, prof. Cucu Gabriela Andreea, prof. Calotă Eleonora, prof. Filimon Daniela Nadia, prof. Macovei Delia Emanuela, prof. Apetrei Oana Adina, prof. Coșug Teodorina, prof. Onică Mihaela-Georgiana, prof. Cruţ Paraschiva, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Elena Hendre, prof. Coşaru Georgiana, prof. Paraschivescu Raluca Ioana, prof. Zamfir Nicoleta

La data acestei postări, numărul 9 este în curs de tipărire și va fi expediat tuturor autorilor în perioada 20-31 MARTIE 2018.

Următorul număr (10) va apărea în APRILIE 2018. Materialele se trimit până pe 18 APRILIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Zâmbește-mi, am atâtea să-ți spun!

Grădinița cu Program Prelungit nr.1 Năsăud are plăcerea de a vă invita să participați alături de cadrele didactice din această unitate la un proiect educațional intitulat ”Zâmbește-mi, am atâtea să-ți spun!”, proiect derulat prin participarea părinților, preșcolarilor și educatoarelor în cadrul unor ateliere de lucru. Proiectul este aprobat de ISJ BN şi inclus în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene în programul SENSIBILIZARE ŞI EXPRIMARE CULTURALĂ.

Primul atelier şi-a deschis porţile şi are ca perioadă de derulare lunile ianuarie- martie 2018. Are ca şi activitate principală dansul și se intitulează ”În pași de dans mai aproape unii de alții”. În decursul lunilor  ianuarie- martie 2018, sunt vizate minim 3 ședințe de dans. Se vor forma perechi de dansatori dintr-un copil și un părinte. După desfășurarea celor 3 ședințe se va filma un videoclip al grupei trimis la unitatea organizatoare GPP nr.1 Năsăud (12- 21 martie 2018, se vor primi CD-urile cu videoclipurile).  Aici, se va forma un juriu  care va desemna câștigătorii celor trei premii în data de 23 martie 2018. Continuarea

Numărul 9 / februarie 2018

Pentru numărul 9/februarie 2018:
– data limită pentru trimiterea materialelor: 16 februarie 2018
– data apariției (aproximativ): 26 februarie
– expedierea către autori: 12-24  martie 2018
Detalii legate de publicarea în revistă găsiți în fișierul de pe pagina Condiții de publicare
Vă așteptăm cu drag!

ATENȚIE! URMĂTORUL NUMĂR (10) APARE ÎN APRILIE 2018!

Numărul 8 / noiembrie 2017

data apariției: 29 noiembrie 2017
Colaboratori: prof. Otilia Pădurean, prof. Elena-Cristina Ciocoiu, prof. Diana-Elena Cîmpeanu, prof. Rodica Ogăraru, prof. Maria Feroiu, prof. Maria-Ramona Nică, prof. Maria-Mădălina Șendroiu, prof. Liliana Stancu, prof. Alina Simona Dulgheru, prof. Gabriela Cercel, prof. Cecilia-Georgeta Iuhas, prof. Oana Adina Apetrei, prof. Adriana Pop

Later edit: Numărul 8 A FOST EXPEDIAT AUTORILOR IN PERIOADA 22-27 DECEMBRIE 2017.

Următorul număr (9) va apărea în FEBRUARIE 2018. Materialele se trimit până pe 17 FEBRUARIE.
Condițiile de publicare pot fi descărcate de AICI!

Studiu de specialitate – Condiția creatorului în “Luceafărul” și “Noapte de decemvrie”

Autor: prof. Apetrei Oana Adina
Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, Buhuși, jud. Bacău

Din perspectiva condiției dramatice a omului de geniu, ”Noapte de decemvrie” se înrudește îndeaproape cu “Luceafărul” lui Eminescu.
Chiar dacă Eminescu mărturisea: “Eu rămân ce-am fost,romantic”, prin complexitatea temelor și a ideilor, prin aspirația către perfecțiune și echilibru, se încadrează clasicismului. Al. Macedonski se vrea un simbolist, dar rămâne romantic, clasic și parnasian. Prin temă, ideologie și simbolistică, poetul e romantic, prin cultul pietrelor prețioase, prin predilecția nuanței cromatice, Macedonski e simbolist. Astfel, după ce exerciții sterile ale instrumentalist-simbolismului se consumaseră, poetul realiza în “Noapte de decemvrie” o strălucită sinteză între tradiția romantică și elementele novatoare ale simbolismului.
Cei doi poeți dovedesc orientarea romantică atunci când tratează tema destinului omului de geniu în opoziție cu lumea comună. “Luceafărul” este un poem filozofic, al cunoașterii și al iubirii, o lucrare deopotrivă lirică și dramatică. “Noapte de decemvrie” e o “ars poetica”, un poem despre artistul superior,căutător al idealului desăvârșit în creație. Continuarea

Studiu de specialitate – George Coşbuc – creaţia poetică, expresie a existenţei şi a aspiraţiilor poporului român

Autor: prof. Feroiu Maria
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Privită în ansamblu, opera lui George Coşbuc se înscrie printre clasicii literaturii române. Originalitatea poetului se află în versurile de inspiraţie din viaţa satului, în care invenţia poetică, în modalitatea în care conştiinţa artistului se acordă cu funcţia social-educativă şi esteticii epocii în care a trăit scriitorul.
Poezia lui Coşbuc este de aspect monografic: satul, înconjurat de munţi, este surprins în viaţa lui obişnuită, cu pitorescul lui etnografic. Dincolo de sat, e pârâul, lunca, câmpul cu holdă, vuiet de codru şi dumbravă. Satele, reprezentabile, sunt ale satului transilvănean, ale locurilor de baştină ale scriitorului, specialitatea sub aspect uman, este a întregului nostru popor.
Sunt, în poezia coşbuciană, momente din viaţa satului. Optica este ţărănească, elementele, resorturile intime ale gestului, vorbei sau simţirii rustice. Imaginea satului se comunică astfel prin oameni, prin modul lor de existenţă, cu bucurii şi necazuri, cu aspiraţiile lor de împlinire. Satul lui Coşbuc este o entitate socială şi naţională cu pitoresc geografic şi etnografic, cu datini şi credinţe, cântec cu dor, dar şi de răzvrătire socială şi de luptă pentru libertatea şi demnitatea naţională. Continuarea

De când se scrie româneşte?

Autor: prof. Feroiu Maria
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

În literatura românească de specialitate, termenul de scris semnifică, de regulă, atât ”acţiunea de a scrie”, cât şi rezultatul acestei acţiuni, adică „totalitatea operelor scrise”. A cerceta originile scrisului în limba română înseamnă a stabili care este epoca de formare a tradiţiei grafice româneşti, precum şi epoca, locul şi împrejurările în care au apărut cele mai vechi texte ajunse până în zilele noastre.
La fel ca şi în alte culturi, scrisul apare la noi într-un anumit moment al istoriei sociale şi culturale, fiind consecinţa nemjlocită a interesului manifestat de unele grupuri umane pentru folosirea limbii naţionale ca instrument de comunicare scrisă. După opinia lui P. P. Panaitescu, primele scrieri româneşti sunt rezultatul transformărilor produse în interiorul societăţii, „urmarea înlocuirii în fruntea vieţii economice şi politice a ţării a vechii boierimi militare cu imunităţi, prin noua boierime angajată în economia de schimb, în producţia de marfă pentru piaţă, alături de orăşeni şi mica boierime”. Continuarea

Studiu de specialitate – Ion Creangă, Amintiri din copilărie Desprinderea de lumea ideală

Autor: prof. Pădurean Otilia
Liceul Teoretic ”Gheorghe Lazăr” Avrig

În operele sale, Ion Creangă rafinează arta populară, alegând veselia ca formă de apărare în faţa aspectelor ostile ale realităţii. Astfel, Amintiri din copilărie reprezintă victoria omului asupra timpului, întâmplările simple din acest roman al „copilăriei copilului universal” (Călinescu, G., 1982) devenind memorabile.
Recuperând copilăria din cele patru capitole ale operei, scriitorul humuleştean aduce în faţa lectorului o lume ideală care aparţine tuturor copiilor, plasată temporal într-un timp vag precizat, nedeterminat: vremea ceea, odată, vara, iarna, pe atunci, într-o zi, într-o dimineaţă.
În cadrul acestei dimensiuni temporale se conturează toposul, casa părintească, spaţiul devenirii lui Nică, din mijlocul Humuleştilor (Streinu, V., 1970), guvernat de jocul copiilor şi protejat de mama, Smaranda, plină de multe minunăţii, şi de tatăl Ştefan a Petrei: Continuarea

O pagină de istorie: „Armata română în Bucovina anului 1918”

Autor: prof. Cîţu George
Școala Gimnazială Ion Roată, jud. Ialomița

Contraofensiva victorioasă a armatelor americană, britanică și franceză pe frontul de vest în anul 1918 a dus la înfrângerea Germaniei și Austro-Ungariei. Capitularea statului austro-ungar a însemnat totodată și dezintegrarea acestuia. Una dintre provincii, Bucovina, luată Moldovei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775 își v-a urma drumul firesc spre unirea cu patria mamă, România.
Drumul unirii Bucovinei cu România nu v-a fi unul ușor. La 24 octombrie/6 noiembrie 1918 bande de ucrainieni atacă diferite instituții din Cernăuți și în special devastează sediile Comitetului Național Român (C.N.R.) și pătrund în Palatul Național din oraș (locul unde își avea sediul C.N.R.).
Această situație a determinat trimiterea de către forul conducător al românilor din Bucovina a unui delegat la Iași pentru a cere ajutor (Calafeteanu Ion, Moisuc Pompilia Viorica, Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România. Documente. 1917-1918, Editura Hiperyon, Chișinău, 1995, p. 266). Alți ucrainieni erau susținuți de guvernatorul Bucovinei, Iohann von Etzdorf. Iar grupuri de soldați și foști prizonieri austrieci (care se întorceau de pe frontul rus) provocau dezordini (Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848-1849 și 1918-1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia Izvorul, București, 1930, p. 82). Continuarea

Spațiul geografic în creația lui Constantin Brâncuși

Autor: prof. Nică Maria-Ramona
Liceul Tehnologic Tismana, jud. Gorj

Constantin Brâncuși nu a fost doar un sculptor genial; Constantin Brâncuși a fost un explorator, un explorator al spațiului și al timpului. A copilărit în spațiul mirific de la poalele Munților Vâlcan, în Hobița, pe valea Bistriței Gorjene, nu departe de valea Tismanei și a Jaleșului.
Spațiul geografic, natural și antropic a fost marele maestru de la care Brâncuși a învățat toată viața. El a intuit în primul rând elementele orizontului spațial local dar nu i-a lipsit nici înțelegerea globală a fenomenelor pe care în opera sa le-a redat magistral.
În toate operele sale poți stabili relațiile între microcosmos și macrocosmos, între parte și întreg, între local global și universal. Opera lui Brâncuși s-a plămădit în spațiul mioritic care cuprindea o vastă arie montană, de deal, de câmpie și luncă din Peninsula Balcanică și o parte a Europei Centrale. Acest spațiu guvernat de natură a fost principala sursă de inspirație a geniului sculptor. „Nu vom fi niciodată îndeajuns de recunoscători față de pământul care ne-a dat totul!” Brâncuși- aforismul 242. Continuarea